Cioc, cioc. Who’s there? Scarlatina!

Share catre altii:

E seara si toata casa e linistita: copiii la desene, inainte de culcare, pisicile hranite si la culcusul lor, eu cu gandurile mele. Bing! Vine mail de la mama unei colege de clasa a Theei. „Avem in clasa un caz de scarlatina„. Ura!!! E tot ce imi lipsea. Imi vine sa sar pe lampa de bucurie. Nu de altceva, dar saptamana viitoare plecam in concediu.

Acum doi ani. Craciun. Plecati la munte. Cipri face varicela. Ce sa zic, multumim de cadou, Mos Craciun!

Anul trecut. Cu putin inainte de Craciun. Inca in Bucuresti, dar ne pregateam sa plecam la munte. Thea face varicela. Am un deja-vu. Al doilea Craciun cu bube in casa. Si da, i-o da si omului meu.

Asa ca sar din pat, sun doctorita de familie. „E scarlatina la scoala! Fa ceva si pune-mi-o pe picioare pana plec in concediu, ca mor de inima albastra„. A doua zi dimineata o duc la policlinica pentru exudat. Bleah! Nasol rau cu exudatul asta. Fii-mea rezista eroic. La final ii spune asistentei, soptind: „Daca totusi am scarlatina, ati putea sa nu ii spuneti mamei? Ca pe mine nu ma deranjeaza sa ma duc in vacanta cu bubele mele. Dar pe ea, da. Deci… ramane intre noi, fetele?„.

A ras 10 minute asistenta. Mda, ce sa zic, radem, glumim, dar daca nu plec in concediu, imi ies si mie bube.

[Thea a mai facut o faza la doctor, asa ca cititi si V-am povestit când fii-mea a furat parafa medicului?]

 

O parere

Spune-ti parerea: