Cand mioartza stranuta, se muta Turcia din loc

Share catre altii:

Matza mea e de talie medie. Nu e vreo grasana, ca nu ii dau sa manance cu sacul si nici picioare pornite din buric nu are, stil gazela. E o mioartza clasica, de cartier, nu va ajunge vreodata intr-un calendar de pisici, ca nu are cu ce sa te impresioneze. Dar e a noastra si cu ea traim, cat o mai vrea sa stea la noi. Domne’, dar ceva special tot are mioartza asta: stranutul. Cum o face ea, numai eu stiu.

Eu in bucatarie, cu geamul deschis, mioartza pe pervazul geamului, cu un ochi urmarea ciorile si probabil isi facea planuri de vanatoare si cu altul ma verifica pe mine. Faceam clatite, la cererea publicului. Iau tigaia intr-o mana, polonicul in mana cealalta, dau sa pun compozitia in tigaie. Bai frate, si cand stranuta mioartza mea, cu un sunet de filme de groaza, am tresarit atat de tare incat am scapat si polonicul cu toata compozitia si tigaia.

Credeti-ma, am zis ca s-a mutat Turcia din loc atunci cand a stranutat. Ma mir ca i-au ramas mustatile la locul lor. Am avut tendinta sa tin de hota, am crezut ca iese si aia din pereti. I-am zis mioartzei ceva de stramosii ei, sper ca a inteles si ca nu mi-am irosit colectia de injuraturi degeaba. Iau laveta, dau sa strang si stranuta iar. „Pleaca soro de la geamul meu, ca mor naibii’ de inima. In gradina nu poti sa stranuti? Nu poti decat aici, in capul meu?”. Ea casca. O prost crescuta.

Vine si omu’ meu, ii povestesc in ce hal a stranutat mioartza, nu ma crede. Ca sa imi sustin pledoaria, ii spun:”Ok, stai putin aici, sa vezi ca stranuta iar„. Au trecut de atunci 6 luni, mioatza nu a mai stranutat nici macar o singura data. Asta si-a batut joc de mine, cred.

[Poti sustine acest blog doar cu un like la pagina de facebook, ca altfel ma apuc de scris despre cum dau eu cu aspiratorul si nu cred ca o sa fie la fel de amuzant. Cand o sa adun 1.436.952 de like-uri, ma pensionez]

O parere

Spune-ti parerea: